Agora
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI
Lista Forumurilor Pe Tematici
Agora | Inregistrare | Login

POZE AGORA

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Lolo la Simpatie.ro
Femeie
25 ani
Galati
cauta Barbat
25 - 52 ani
Agora / Filme documentare / Datini si Obiceiuri de Iarna  
Autor
Mesaj Pagini: 1
bronson
membru Magnum

Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 1392
Datini si Obiceiuri de Iarna



Orice colectivitate pentru a-si putea organiza continutul de viata are nevoie de o seama de legi si asezaminte in limita carora ea se misca. In asezaminte viata obsteasca se cristalizeaza dandu-i-se pe aceasta cale un caracter de stabilitate.
In societatea moderna (evoluata), institutiile de stat sunt acelea care reglementeaza raporturile dintre oameni, indrumeaza activitatile si organizeaza viata. In societatile primitive si cele mai putin evoluate, asezamintele traditionale si legi nescrise alcatuiesc temeiul ordinii sociale.
Satul romanesc cunoaste o seama de asezaminte traditionale de natura spirituala, economica sau sociala, care au o viata a lor proprie si din launtrul carora sunt indrumate deosebitele activitati ale colectivitatii.
Satul romanesc cunoaste si astfel de forme. Datinile si obiceiurile, prezente in structura sa actuala ne poarta in fundalul unui trecut de mult apus si totusi functioneaza puternic in prezent. Satul romanesc acorda formele vechi si nevoile actuale, dand o infatisare organica unor elemente si forme uneori foarte diferentiate.

.................................................

De Anul Nou - Datini din Moldova (1972)



Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri. Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodariei.
Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, organizează şi un spectacol în centrul satului. Tinerii cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.
Un alt moment spectaculos este dansul căluţilor. Aceştia sunt grupaţi în cete, conduse de un căpitan. Masca căluţilor este împodobită cu panglici, zurgălăi, ciucuri de lână, beteală şi mărgele. Jucătorul poartă costumul popular şi un chipiu. La finalul dansului, fetele sunt luate la joc.
Traditii de Anul Nou in Moldova. Sunt obiceiuri vechi, datini care se pastreaza si sunt transmise din an in an. Unul dintre ele este Jocul Ursului, care in centrul actiunii este un animal sacru la geto-daci. Mai multi tineri se intalnesc sa pregateasca masca si costumul. Cel care joaca rolul ursului trebuie sa poarte o blana impodobita cu ciucuri, iar pe cap are un schelet din lemn imbracat in panza. Este un obicei la care participa muzicanti, un ritual cu multe personaje care spun texte si joaca la fel ca intr-o piesa de teatru. La final transmit urari de sarbatori pentru gazde, iar acestea le ofera bani si colacei.
Alte Obiceiuri si Traditii de Anul Nou in Moldova ar mai fi Sorcova, Colindul, dar Jocul Ursului este cea mai asteptata de oameni, pentru ca acesta datina le aduce pamanturi mai fertile si bogatie in Noul An care incepe.



Documentar
Regia / David Reu
Producator / Studioul de Film "Alexandru Sahia"

************************************

Paduretu



După urarea de la fereastră, gospodarul îi invită pe urători în “casa cea mare”, adică în încăperea destinată musafirilor, pentru a dansa “Pădureţul”. Feciorii se încing într-o roată, fac paşi mărunţi, cu “bătute” pe podele, cu strigături specifice de comandă şi cu salturi ritmice. Muzica “Pădureţului” este cântată de muzicanţi ambulanţi, tocmiţi de tinerii urători.
După “Pădureţ”, tinerii dansează fetele din casă, în semn de cinstire a gospodăriei, iar gazda îi răsplăteşte cu o sticlă de vin, cu un colac mare făcut din grâul de peste an, împodobit cu flori de muşcate, dar şi cu bani pentru plata lăutarilor.

***********************************

Jocul Mastilor



La cumpana dintre ani conform traditiei se organizeaza jocurile cu masti care celebreaza sarbatoarea „tuturor nebuniilor“, in noaptea cand se instaureaza „legea armoniei universale“. De secole intregi, jocurile cu masti, se bucura de o mare popularitate in randul oamenilor si alaturi de aceste personaje principale se formeaza adevarate alaiuri din „tigani“, „mosi“, „babe“, „unchiesi“, „jidani“, si altii, personaje denumite “Uratii” sau “Frumosii”, special create in functie de imaginatie si posibilitati.


Jocul Mastilor 1



**********************************

Jocul Ursului



Jocul ursului este o traditie romaneasca specifica Anului Nou, cel mai des intalnita in Bucovina si Moldova.
Obiceiul are la origine rolul de a purifica si feriliza solul in noul an. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru.
Pregatirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de o mare atentie.
Ursul este intruchipat de un flacau purtand pe cap si umeri blana unui animal, impodobita in dreptul urechilor cu ciucuri rosii. Alteori, capul ursului se confectioneaza dintr-un schelet de lemn acoperit cu o bucata de blana, iar trupul dintr-o panza solida, astfel decorata incat sa sugereze culoarea maro caracteristica.
Masca este condusa de un Ursar, insotita de muzicanti si urmata, de un intreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil in rolul puiului de urs). Adaptata de ursar (Joaca bine, mai Martine,/Ca-ti dau paine cu masline), in bataia tobelor sau pe melodia fluierului, tinandu-si echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormaie si imita pasii leganati ai ursului, izbind puternic pamantul cu talpile.
Rostogolirea ursilor in cerc, batutul si moartea ursului, apoi invierea miraculoasa ca si urcarea acestuia pe bata (toiag), redau in chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, candva, stateau sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iarna si sa vesteasca primavara.
Jocul de termina cu obisnuitele urari de sarbatori.

Ursul 1



************************************

Jocul Caprei



Capra – conform traditiei, este o masca al carei cap este cioplit din lemn, cu maxilarul inferior mobil, pentru a „clampani“ si acoperit cu blana de ied sau iepure. Cel care poarta aceasta masca danseaza frenetic in fiecare casa pe care o colinda. Masca are coarne din lemn sau de capra ori cerb care sustin margelele si basmalele fetelor, panglici si ciucuri, beteala, iedera si busuioc. Corpul caprei este confectionat din panza sau covoare pe care se cos cordele din panza sau hartie colorata. Jocul cu „Capra“ este un spectacol de pantomima care reprezinta moartea si reinvierea Caprei.

.................................

Jocul Caprelor



*************************************


pus acum 6 ani
   
bronson
membru Magnum

Inregistrat: acum 6 ani
Postari: 1392
Datini si Obiceiuri 1



Ansamblul Artistic ,,Arcanul,, - Fundul Moldovei
PLugusorul, Jocul Caprelor, Jocul Mastilor, Semanatul

.................................

Datini si Obiceiuri 2



Leonard Zama
Jocul Caprei, Mosnegeasca, Caiutii, Caldararii, Maruntica, jocul ursilor

**************************************

Steaua



Este un alt obicei de Craciun intalnit la romani care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.

Steaua 1



**************************************

Semanatul

Semănatul este un obicei agrar, structurat după modelul colindelor şi practicat de copii în dimineaţa zilei de Anul Nou, după încheierea Pluguşorului. Colindătorii, purtând traiste de gât încărcate cu seminţe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor şi le urează gazdelor sănătate şi roade bogate. Ei sunt răsplătiţi cu mere, colaci sau bani. După plecarea lor, gospodinele adună seminţele şi le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an.

Semanatul 1



**************************************

Sorcova

Un alt obicei de Anul Nou, umblatul cu Sorcova, reprezintă bucuria copiilor, care poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar 'surov' (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrată cu capacitatea de a transmite vigoare şi tinereţe celui vizat. Textul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

Sorcova



**************************************

Obiceiuri si Traditii de Anul Nou (2016)



Documentar
Realizator / Gabriel Munteanu
Material filmat la Scorteni, Judetul Bacau, in casa parinteasca, cu o vechime de peste 110 ani, a petului si sculptorului Octavian Maresi



**************************************

Obiceiuri si Traditii 2



O parte din alaiul de obiceiuri din Malini, judetul Suceava, include jocul caprelor, care este unul din cele mai frumoase roluri de capra din regiunea Moldovei.



**************************************

Traditii, Datini, Obiceiuri
Taierea si pomana porcului (2010)

Tăierea porcului este un obicei vechi, e una dintre legăturile noastre cu trecutul, cu modalităţile ancestrale de procurare a hranei.
Înaintea sărbătoririi Nașterii Domnului Iisus Hristos, de Ignat, gospodarii creștini obișnuiesc să taie porcul crescut întregul an, în vederea obținerii cărnii și a preparatelor din carne necesare praznicului Nașterii Domnului.
După terminarea tăierii, sortării, preparării specialităților din carnea de porc, gazda casei îi invită la masă pe toți oamenii care au ajutat la tăierea porcului. Felul de mâncare tradițional, numit Pomana porcului, este obținut prin prăjirea bucăților de carne (bucăți de mușchi, ficat, slănină, coastă, falcă, reprezentând toate părțile animalului sacrificat) în grăsime. Tradițional masa se așează afară după spălarea și curățarea tuturor urmelor sacrificiului sau ale procesului de preparare a cârnaților, caltaboșilor, tobei, etc. Se mănâncă în picioare și alături de mâncare se servește țuică tradițională sau rachiu de cazan.



Audio / Romana
Subtitrare / Engleza inclusa

**************************************

Traditii, Datini, Obiceiuri 2
Datini şi obiceiuri de Crăciun în Ţara Oaşului



**************************************

Traditii, Datini, Obiceiuri 3
Vremea Colindelor (2010)



**************************************

Traditii, Datini, Obiceiuri 4
Vestitorii Craciunului (2012)



***************************************

Traditii, Datini, Obiceiuri 5
Tradiţiii de Crăciun şi anul nou în Ţara Vrancei (2009)




pus acum 6 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la