Agora
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
Agora | Inregistrare | Login
POZE AGORA
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
Naturesk
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 47 ani |
|
|
soniatoronto
membru Junior
Inregistrat: acum 5 ani
Postari: 33
|
|
color=cyan]Scrisorar[/color]
Sasa si Volodia sunt despartiti de razboi. Legatura lor traieste prin scrisorile pe care si le trimit. Dragostea lor exista acolo unde oamenii nu putrezesc si sunt cicade mute, unde viata este zgomotoasa, generoasa, dainuitoare, unde sinele de tramvai se indreapta spre un cui nevazut de care se tine lumea.
Volodia participa la inabusirea Rascoalei Boxerilor si afla ca singura victorie in razboi este sa ramai in viata. Sasa descopera ca poate fi fericita atunci cand isi tine de mana tatal, in ultima clipa a vietii lui. Fiecare intelege, in alt timp si totusi in acelasi, ca numai moartea da sens vietii.
Si amintirea e mai puternica decat prezentul: cesuletul primit candva de Sasa arata mereu ora doua fara zece, cei doi indragostiti culeg mere pentru compot si se bat cu cele stricate, prin iarba uscata sar cosasi care i se agata Sasei de fusta, profesorul preferat isi sterge ochelarii cu cravata.
In ciuda vestii despre moartea lui Volodia, scrisorile lui continua sa soseasca, iar Sasa continua sa le primeasca, fara mirare si fara teama; pentru ea, timpul a trecut cu repeziciune, pentru el, pare sa se fi oprit. Amandoi se grabesc spre intalnirea atat de asteptata, intelegand ca in cartea existentei toate sunt scrise, desigur, numai o singura data. Dar prind din nou viata cand cineva reciteste o anume pagina, care a mai fost citita candva.
color=cyan]Parul Venerei[/color]
Parul Venerei este un roman stralucitor, ce poate fi invocat ca un argument ultim al ideii ca literatura rusa nu a murit. Credinta si spiritualitate, importanta de-a vibra la frumusetea lucrurilor efemere sub amenintarea mortii, cautarea iubirii, dialoguri filosofice, referinte mitologice si reflectii pline de miez, toate se intrepatrund.
Un interpret din limba rusa la un birou elvetian pentru azilanti, straduindu-se sa se adapteze la cea mai buna dintre lumile posibile, este bantuit de toate povestile pe care le aude. Transcrierile interviurilor la care participa se insinueaza in roman tot asa cum se insinueaza in viata lui interioara. Interpretul este firul care leaga numeroasele povesti in poveste: calatoriile interpretului in Italia, in cautarea originii iubirii, sau poate doar a adevarului despre ea; indepartarea de sotie si de fiu; suferintele cuplului in criza; scrisorile trimise fiului si adresate unui anume Nabucodonosaurus, stapanitor al unei magice imparatii insulare; bucati din jurnalul Isabellei, o faimoasa cantareata de la inceputul secolului XX, a carei biografie interpretul ar fi vrut candva sa o scrie. Golurile dintre aceste povesti sunt umplute cu fragmente din lecturile interpretului despre razboaie antice nu mai putin civilizatoare decat cele moderne.
|
|
| pus acum 4 ani |
|