|
sergiew
membru Junior
Din: bucuresti
Inregistrat: acum 3 saptamani
Postari: 35
|
|
Minunata lume nouă
Reîntoarcere în minunata lume nouă
Aldous Leonard Huxley (26 iulie 1894 – 22 noiembrie 1963) a fost un scriitor și filosof englez. Bibliografia sa cuprinde aproape 50 de cărți, inclusiv romane și lucrări non-ficțiune, precum și eseuri, narațiuni și poezii.
Născut în proeminenta familie Huxley, a absolvit Balliol College, Oxford, cu o diplomă de licență în literatură engleză. La începutul carierei sale, a publicat povestiri scurte și poezie și a editat revista literară Oxford Poetry, înainte de a publica texte de călătorie, satire și scenarii. Și-a petrecut ultima parte a vieții în Statele Unite, locuind în Los Angeles din 1937 până la moartea sa. Până la sfârșitul vieții sale, Huxley era recunoscut pe scară largă ca unul dintre cei mai importanți intelectuali ai timpului său. A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură de nouă ori și a fost ales Companion of Literature de către Royal Society of Literature în 1962.
Huxley a fost un pacifist. A crescut în interes pentru misticismul filosofic, precum și pentru universalism, abordând aceste subiecte în lucrări precum „Filosofia perenă” (1945), care ilustrează asemănările dintre misticismul occidental și cel oriental, și „Ușile percepției” (1954), care interpretează propria sa experiență psihedelică cu mescalină. În cel mai faimos roman al său, „Minunata lume nouă” (1932), și în ultimul său roman, „Insula” (1962), și-a prezentat viziunile despre distopie, respectiv utopie.
În Minunata lume nouă, Huxley prezintă un sistem totalitar evoluat, motivat de dorinţa de stabilitate, care se impune prin manipulare, de la fertilizarea artificială, la condiţionarea embrionului şi fetusului prin nutriţie şi stimuli, iar după „decantare”, a copilului şi adolescentului, prin lecturi nocturne şi experienţe controlate de „ingineri emoţionali”. Aceştia condiţionează reflexe şi imprimă prejudecăţi profunde. Oamenii sunt formaţi de puterea benevolă (nu prin teroare) să caute consolarea consumului, renunţând de bunăvoie la autonomie intelectuală pentru confort şi fericire.
Societatea este structurată în caste, iar „stabilitatea, pacea şi libertatea“ sunt garantate. Folosirea pe scara largă a drogului euforizant „soma”, care induce o senzaţie de plăcere şi mulţumire, este incurajată pentru a menţine stabilitatea socială, într-o lume ajunsă la deplina sa stabilitate dar şi la o totală despiritualizare. În această societate, Henry Ford, cel care a introdus producţia în serie pe bandă rulantă folosind componente standardizate, este profetul respectat. Acţiunea se petrece în anul 632 D.F. (după Ford, sau 2540 d. Hr.).
Publicat in 1958, eseul Reîntoarcere în Minunata lume nouă, este un comentariu pe marginea romanului Minunata lume noua, exprimind aceeasi viziune pesimista asupra vietii si angoasa indusa de progresul stiintific si tehnologic in detrimentul valorilor morale. Autorul constata ca previziunile sale din 1931, cind scria Minunata lume noua, se adeveresc mai repede decit era de asteptat, dobindind un caracter aproape inevitabil. Suprapopularea si supraorganizarea ameninta din ce in ce mai mult libertatea individului, iar incercarile de a contracara manipularea, propaganda mincinoasa si spalarea creierelor par sortite esecului. Fortele cu care ne confruntam sint poate prea mari pentru a fi invinse, conchide Huxley, dar „este de datoria noastra sa facem tot ce putem pentru a ne impotrivi lor”.
:nono:
10.2KB
_______________________________________
Când sunt prea mulți soldați, nu poate exista pace
Când sunt prea mulți medici, nu poate exista sănătate
Când sunt prea mulți avocați, nu poate exista lege.
|
|
