Agora
Numele forumului cat si aceasta descriere pot fi modificate accesind meniul ADMIN -> OPTIUNI
|
Nou pe simpatie:
andrum94 24 ani
 | Femeie
24 ani
Galati
cauta Barbat
27 - 80 ani |
|
|
AgoraInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #26 |
|
|
Volumul 25.2/37
C A P I T A L U L
Cuprins
CARTEA A TREIA Procesul de ansamblu al producției capitaliste
⁕⁕ PARTEA a II-a
⎔ Secțiunea a cincea: Scindarea profitului în dobîndă și beneficiul întreprinzătorului. Capitalul
purtător de dobîndă (Continuare)
• Capitolul douăzeci şi nouă. Părţile componente ale capitalului bancar
• Capitolul treizeci. Capitalul bănesc şi capitalul real. I (Creditul comercial. Capitalul bănesc şi
capitalul real în diferitele faze ale ciclului industrial)
• Capitolul treizeci şi unu. Capitalul bănesc şi capitalul real. I (Continuare) (Transformarea
banilor în capital de împrumut. Masa capitalului de împrumut
este independentă de cantitatea banilor aflaţi în circulaţie.
Transformarea capitalului sau a venitului în bani, care se
transformă în capital de împrumut)
1. Transformarea banilor în capital de împrumut
2. Transformarea capitalului sau a venitului în bani, care se transformă în capital de
împrumut
• Capitolul treizeci şi doi. Capitalul bănesc şi capitalul real. III
Sfîrșit
Formarea capitalului de împrumut prin eliberarea capitalului real. Observaţii generale.
Concluzii
• Capitolul treizeci şi trei. Mijloacele de circulaţie în sistemul de credit
• Capitolul treizeci şi patru. Currency principle şi legislația bancară engleză din 1844
• Capitolul treizeci şi cinci. Metalul nobil şi cursul schimbului
I. Mişcarea rezervei în aur
II. Cursul schimbului
a) Cursul schimbului cu Asia
b) Balanţa comercială a Angliei
• Capitolul treizeci şi şase . Relaţii precapitaliste
a) Dobînda în evul mediu
b) Avantajele bisericii de pe urma interzicerii dobînzii
⎔ Secțiunea a șasea: Transformarea profitului suplimentar în rentă funciară
• Capitolul treizeci şi şapte. Introducere
• Capitolul treizeci şi opt. Renta diferenţială: consideraţii generale
• Capitolul treizeci ş i nouă. Prima formă a rentei diferenţiale (renta diferenţială I)
• Capitolul patruzeci. A doua formă a rentei diferenţiale (renta diferenţială II)
• Capitolul patruzeci şi unu. Renta diferenţială II - primul caz: preţul de producţie constant
• Capitolul patruzeci şi doi. Renta diferenţială II - al doilea caz: preţul de producţie în scădere
I. Productivitatea investiţiei de capital adiţionale este constantă
II. Rata productivităţii capitalurilor adiţionale este în scădere
III. Rata productivităţii capitalurilor adiţionale este în creştere
• Capitolul patruzeci şi trei. Renta diferenţială II - al treilea caz: prețul de producţie în creştere.
Rezultate
• Capitolul patruzeci şi patru. Renta diferenţială chiar şi pe cel mai prost pămînt cultivat
• Capitolul patruz eci şi cinci. Renta funciară absolută
• Capitolul patruzeci şi şase. Renta terenurilor de construcţii. Renta minelor. Preţul pămîntului
• Capitolul patruzeci şi şapte. Geneza rentei funciare capitaliste
I. Introducere
II. Renta în muncă
III. Renta în produse
IV. Renta în bani
V. Sistmul exploatării în parte şi proprietatea ţărănească parcelară
⎔ Secțiunea a șaptea: Veniturile și sursele lor
• Capitolul patruzeci şi opt. Formula trinitară
I.
II.
III.
• Capitolul patruzeci şi nouă. Cu privire la analiza procesului de producţie
• Capitolul cincizeci. Iluzia creată de concurenţă
• Capitolul cincizeci şi unu. Relaţii de repartiţie şi relaţii de producţie
• Capitolul cincizeci şi doi. Clasele
• Friedrich Engels. Completare la cartea a treia a „Capitalului"
I. Legea valorii şi rata profitului
II. Bursa
⎔ Adnotări și indici
• Citate în limbi străine
• Adnotări
• Indice bibliografic cuprinzind lucrările menţionate de Marx şi Engels
• Indice de nume
• Indice de materii
• Ilustrații
Coperta ediţiei întîi germane a părții a II-a a volumului al III-iea al „Capitalului"
Prima pagină a manuscrisului lui F. Engels „Legea valorii şi rata profitului"
Apărut - septembrie 1973
Tiparul executat la Combinatul poligrafic
„Casa Scînteii", Piaţa Scînteii nr. 1, Bucureşti,
Republica Socialistă România
fileshare
|
|
| |
|
| #27 |
|
|
Volumul 26.1/37
C A P I T A L U L
„Contribuţii la critica economiei politice”
C u p r i n s
⎔ Prefaţă
⎔ Cuprinsul manuscrisului lucrării „Teorii asupra plusvalorii"
⎔ Observaţie generală
• Capitolul întîi. SIR JAMES STEUART Distincţie între „profit upon alienation " şi creşterea
pozitivă a avuţiei
• Capitolul doi. FIZIOCRAŢII
1. Transferarea problemei originii plusvalorii din sfera circulaţiei în cea a producţiei
nemijlocite. Renta funciară ca unică formă a plusvalorii
2 . Contradicţii în Sistemul fiziocraţiei: învelişul ei feudal şi esenţa ei burgheză; dualitate
în tratarea plusvalorii
3. Quesnay despre cele trei clase ale societăţii. Dezvoltarea teoriei fiziocrate de către
Turgot: elemente ale unei analize mai profunde a relaţiilor capitaliste
4. Identificarea valorii cu materia lui Paoletti
5. Elemente fiziocrate la Adam Smith
6. Fiziocraţii ca adepţi ai marii agriculturi capitaliste
7. Contradicţii în concepţiile politice ale fiziocraţilor. Fiziocraţii şi revoluţia franceză
8. Vulgarizarea doctrinei fiziocrate de către reacţionarul prusian Schmalz
9. Împotriva prejudecăţii fiziocraţilor
• Capitolul trei. ADAM SMITH
1. Cele două determinări ale valorii la Smith
2. Teoria generală a plusvalorii la Smith. Profitul, renta funciară şi dobînda ca scăzăminte
din produsul muncii muncitorului
3. Descoperirea de către Smith a producţiei de plusvaloare în toate sferele muncii sociale
4. Neînţelegerea de către Smith a acţiunii legii valorii în schimbul dintre capital şi munca
salariată
5. Confundarea plusvalorii cu profitul - element vulgar în teoria lui Smith
6. Concepţia greşită a lui Smith asupra profitului, rentei funciare şi salariului ca surse ale
valorii
7. Ambiguitatea concepţiei lui Smith asupra raportului dintre valoare şi venituri. Concepţia
lui asupra „preţului natural" ca sumă a salariului, profitului şi rentei
8. Greşeala pe care o face Smith reducînd întreaga valoare a produsului social la venituri.
Contradicţii în concepţiile lui asupra venitului brut şi venitului net
9. Say ca vulgarizator al teoriei lui Smith. Identificarea de către Say a produsului social
brut cu venitul social. Încercări de a le diferenţia la Storch şi la Ramsy
10. Analiza modului în care este posibil ca profitul anual şi salariul anual să cumpere
mărfurile produse anual, care, în afară de profit şi de salariu, conţin şi capital
constant
a) Imposibilitatea înlocuirii capitalului constant al producătorilor de obiecte de
consum prin schimbul între aceşti producători
b) Imposibilitatea înlocuirii întregului capital constant al societăţii prin schimb între
producătorii de obiecte de consum şi producătorii de mijloace de producţie
c) Schimbul de capital contra capital între producătorii de mijloace de producţie.
Produsul anual al muncii şi produsul muncii nou adăugate anual
11. Concepţiile contradictorii ale lui Smith asupra măsurii valorilor
• Capitolul patru. TEORII CU PRIVIRE LA MUNCA PRODUCTIVĂ ŞI MUNCA
NEPRODUCTIVĂ
1. Muncă productivă în sensul producţiei capitaliste este munca salariată care produce
plusvaloare
2. Concepţiile fiziocraţilor şi ale merc antiliştilor despre munca productivă
3. Ambiguitatea concepţiei 1ui Smith despre munca productivă
a) Interpretarea muncii productive ca muncă ce se schimbă contra capital
b) Interpretarea muncii productive ca muncă ce se realizează în marfă
4. Vulgarizarea economiei politice burgheze în determinarea muncii productive
5. Adepţi ai concepţiilor lui Smith asupra muncii productive. Cu privire la istoria acestei
probleme
a) Ricardo şi Sismondi - adepţi ai primei interpretări date de Smith muncii
productive
b) Primele încercări de a face o distincţie între munca productivă şi munca
neproductivă (D'Avenant, Petty)
c) John Suart Mill - adept al celei de-a doua interpretări date de Smith muncii
productive
6. Germain Garnier
a) Confundarea muncii care se schimbă pe capital cu munca care se schimbă pe
venit. Concepţia greşită că întregul capital este înlocuit cu veniturile
consumatorilor
b) înlocuirea capitalului constant prin intermediul schimbului de capital contra
capital
c) Premisele vulgare ale polemicii lui Garnier cu Smith. Revenirea lui Garnier la
concepţiile fiziocraţilor. Ideea despre consumul muncitorilor neproductivi ca
sursă a producţiei - un pas înapoi în comparaţie cu fiziocraţii
7. Charles Ganilh
a) Concepţie mercantilistă despre schimb şi valoarea de schimb
b) Orice muncă plătită considerată muncă productivă
8. Ganilh şi Rikardo despre venitul net. Ganilh - adept al reducerii populaţiei productive;
Ricardo - adept al acumulării capitalului şi al creşterii forţelor productive
9. Schimb de venit şi schimb de capital
a) Schimb de venit pe venit
b) Schimb de venit pe capital
c) Schimb de capital pe capital
10. Ferrier. Caracterul protecţionist al atacului îndreptat de el împotriva teoriei lui Smith
cu privire la munca productivă şi la acumulare. Confuzia pe care o face Smith în
problema acumulării. Elementul vulgar din concepţia lui despre muncitorii productivi
11. Lauderdale. Adversar al teoriei acumulării a lui Smith şi al distincţiei pe care o face
acesta între munca productivă şi munca neproductivă
12. Say despre „produsele nemateriale ". Justificarea unei creşteri vertiginoase a muncii
neproductive
13. Destutt de Tracy. Concepţie vulgară asupra originii profitului. Proclamarea
capitaliştilor activi drept unicii muncitori productivi
14. Caracteristica generală a polemicii împotriva distincţiei făcute de Smith între munca
productivă şi munca neproductivă
15. Henri Storch. Abordarea neistorică a legăturii dintre producţia materială şi cea
spirituală. Concepţia lui despre „munca nematerială" a claselor dominante
16. Nassau Senior. Proclamarea tuturor activităţilor utile burgheziei ca fiind productive.
Ploconirea în faţa burgheziei şi a statului burghez
17. P. Rossi. Ignorarea formei sociale a fenomenelor economice. Concepţia vulgară a
„economisirii muncii" de către muncitorii neproductivi
18. Chalmers - apologet al risipei făcute de cei bogaţi, de stat şi de biserică
19. Observaţii finale cu p rivire la Smith şi la distincţia pe care o face acesta între munca
productivă şi munca neproductivă
• Capitolul cinci. NECKER. Prezentarea opoziţiei dintre clase în capitalism ca opoziţie între
sărăcie şi avuţie
• Capitolul șase Digresiune. Tableau Economique suivant Quesnay
1. Circulaţia dintre fermieri şi proprietarii funciari. Întoarcerea banilor la fermier, moment
ce nu exprimă reproducţia
2. Despre circulaţia banilor între capitalist şi muncitor
a) Fraze absurde despre salariu ca avans dat de capitalist muncitorului.
Concepţia burgheză despre profit ca primă de risc
b) Cumpărarea mărfurilor de la capitalist de către muncitor. O reîntoarcere a
banilor care nu este expresia vreunui act de reproducţie
3. Circulaţia dintre fermier şi industriaş în Tableau Economique
4. Circulaţia mărfurilor şi circulaţia banilor în Tableau Economique. Diferite cazuri de
reîntoarcere a banilor la punctul de plecare
5. Importanţa pe care o prezintă Tableau Economique în istoria economiei politice
• Capitolul șapte LINGUET Polemica cu concepţia burghezo-liberală despre libertatea
muncitorului
⎔ ANEXE
1. Hobbes despre rolul economic al ştiinţei, despre muncă şi despre valoare
2. Petty
a) Teoria populaţiei - Critica profesiunilor neproductive
b) Determinarea valorii prin timpul de muncă
c) Determinarea preţului pămîntului, rentei şi dobînzii
d) „Raportul de egalitate natural dintre pămînt şi muncă"
3. Petty, Sir Dudley North, Locke
4. Locke. Tratarea rentei şi a dobînzii din punctul de vedere al teoriei burgheze a
dreptului natural
5. North. Banii ca și capital. Dezvoltarea comerţului dobînzii cauză a scăderii ratei
6. Berkeley despre sîrguinţă ca sursă a avuţiei
7. Hume şi Massie
a) Dobînda la Massie şi la Hume
b) Hume. Scăderea profitului şi a dobînzii în funcţie de dezvoltarea comerţului
şi a industriei
c) Massie. Dobînda ca parte a profitului. Explicarea mărimii dobînzii prin
rata profitului
8. Completare la capitolul despre fiziocraţi
a) Observaţii suplimentare la Tableau Economique
b) Revenirea fiziocraţilor la sistemul mercantilist. Revendicarea liberei concurenţe
c) Quesnay: În cadrul schimbului nu este posibilă o reală sporire a valorii
9. Buat. Apologia aristocraţiei funciare
10. John Gray. Polemica împotriva aristocraţiei funciare de pe poziţiile fiziocraţilor
11. Digresiune (despre munca productivă)
12. Productivitatea capitalului. Munca productivă şi munca neproductivă
a) Toate forţele productive ale muncii sociale apar ca forţe productive ale
capitalului
b) Munca productivă în sistemul producției capitaliste
c) Două momente esenţial diferite în schimbul dintre capital şi muncă
d) Valoarea de întrebuinţare specifică a muncii productive pentru capital
e) Munca neproductivă ca muncă care prestează servicii; cumpărarea serviciilor
în condiţiile capitalismului. Concepţia vulgară asupra raportului dintre capital
şi muncă ca schimb de servicii
f) Munca meseriaşilor şi a ţăranilor în societatea capitalistă
g) Determinarea secundară a muncii productive ca muncă care se realizează în
avuţie materială
h) Manifestări ale capitalismului în domeniul producţiei nonmateriale
i) Problema muncii productive prin prisma procesului de ansamblu al producţiei
materiale
k) Industria transporturilor ca ramură a producţiei materiale. Munca productivă în
industria transporturilor
13. Schite de plan pentru părţile I şi a III-a ale „Capitalului"
a) Planul pentru partea I sau secţiunea I a „Capitalului"
b) Planul pentru partea a III-a sau pentru secţiunea a III-a a „Capitalului"
c) Planul pentru capitolul al doilea al părţii a III-a a „Capitalului"
⎔ ADNOTRI ŞI INDICI
• Citate în limbi străine
• Adnotări
• Indice bibliografic
• Indice de lucrări citate, apărute şi în limba română
• Indice de nume
• Tablou de greutăţi, măsuri şi monede
⎔ ILUSTRAŢII
• Prima pagină a manuscrisului lui K. Marx „Teorii asupra plusvalorii" . (Începutul caietului al
VI-lea al manuscrisului din 1861-1863)
• Prima pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii", cu o corectură făcută de
Engels
• O pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii", cu prezentarea „Tableau
Economique” al lui Quesnay
Redactor: MARIA ALEXE
Bun de tipar 6 octombrie 1979. Apărut - martie 1980.
Combinatul poligrafic „Casa Scînteii",
Piaţa Scinteii nr. 1, Bucureşti,
Republica Socialistă România
fileshare
|
|
| |
|
| #28 |
|
|
Volumul 26.2/37
Cuprins
⎔ Capitolul 8. Domnul Rodbertus. O nouă teorie a rentei funciare
⎔ Capitolul 9. Obsevaţii cu privire a istoia desoperrii aşa-numitei legi ricardiene. Obsevaţii
suplimentare cu privire la Rodbertus (Digresiune)
⎔ Capitolul 10. Teoria preţului de cost a lui Ricardo şi Adam Smith (Infirmare)
⎔ Capitolul 11. Teoria rentei a lui Ricardo
⎔ Capitolul 12. Tabele cu explicaţii privind renta diferenţială
⎔ Capitolul 13. Teoria rentei a lui Ricado. Sfîrşit
⎔ Capitolul 14. Teoria renei a lui A. Smith
⎔ Capitolul 15. Teoria plusvalorii a lui Ricardo
⎔ Capitolul 16. Teoria pofitului a lui Ricardo
⎔ Capitolul 17. Toria acumulării a lui Ricardo. Critica ei. (Deducerea crizelor din forma fixă a
capitalului)
⎔ Capitolul 18. Miscelanee la Ricado. Încheiere la Ricardo (Jon Barton)
⎔ ANEXE
1. O formulare mai veche a tezei cu privire la concordanţa permanentă dintre cerere şi ofertă în
agricultură. Rodbertus şi conoiştii-practicieni din secolul al XVIII-lea
2. Nathniel Forster dspre rivaliatatea dintre proprietarii funciari şi industriaşi
3. Concepţia lui Hopkins asupra raportului dintre rentă şi profit
4. Carey, Malthus şi James Deacon Hume despre îmbunătăţirile în agricultră
5. Hodskin şi Anderson despre creştera productivităţii muncii în agricultură
6. Scădera ratei pofitului
⎔ ADNOTĂRI ŞI INDICI
⁕ Citate în limbi străine
⁕ Adnotări
⁕ Indice bibliogafic
⁕ Indice de lucrări citate, apăute şi în lima română
⁕ Indice de nume
⁕ Tablou de grutăţi, măsuri şi monede
⎔ ILUSTRAŢII
⁕ Prima pagină din partea a II-a a manuscrisului lui K. Marx „Torii asupra plusvalorii" (pagina
445 din caietul al X-lea al manuscrisului din 1861-163)
⁕ O pagină din „Torii asupra plsvalorii" în manuscrisul lui K. Marx, cu un tabel cuprinzînd
preţurile medii ale grîului în perioada 1641 - 1749
Redactor: MARIA ALEXE
Tehnoredactor: MARIANA RĂDULESCU
Întreprinderea poligrafică „Bucureştii-Noi”
str. Hrisovului nr. 18 A,
Republica Socialistă România
fileshare
|
|
| |
|
| #29 |
|
|
Volumul 27/37
C u p r i n s
* Prefaţă la volumele de scrisori ale lui K. Marx şi F. Engels
* Prefaţă la volumul 27
PARTEA ÎNTÎI
Corespondența dintre Marx și Engels 1844 - 1851
PARTEA A DOUA
Scrisori ale lui K. Marx și F. Enghels către diferite persoane 1842 - 1851
A N E X E
1. Marx către Leopold I, rege al Belgiei. 7 februarie 1845
2. Marx către Oberbürgermeister Görtz. 17 octombrie 1845
3. Marx către Oberbürgermeister Görtz. 10 noiembrie 1845
4. Jenny Marx către Joseph Weydemeyer. 16 martie 1848
5. Konrad Schramm către Joseph Weydemeyer. 8 ianuarie 1850
6. Jenny Marx către Joseph Weydemeyer. 20 mai 1850
7. Jenny Marx către Joseph Weydemeyer. În jurul lui 20 iunie 1850
8 . Jenny Marx către Friedrich Engels. 19 decembrie 1850
9. Jenny Marx către Friedrich Engels, 11 ianuarie 1851
10. Jenny Marx către Friedrich Engels. 17 decembrie 1851
ADNOTĂRI
* Indice de lucrări şi articole ale lui K. Marx şi F. Engels citate sau menţionate
* Indice bibliografic
* Indice de reviste şi ziare menţionate
* Indice de nume
ILUSTRAȚII
* Casa din Trier în care s-a născut Karl Marx
* Karl Marx: student (Bonn 1836)
* Casa din Barmen în care s-a născut Friedrich Engels
* Ruge la „Liberii" din Berlin, caricatură făcută de Friedrich Engels (1842)
* Friedrich Engels în uniformă de artilerist (Berlin 1841)
* Casa în care a locuit Karl Marx la Bruxelles (mai 1845 - mai 1846)
* Casa în care a locuit Friedrich Engels la Paris (noiembrie 1846 - martie 1847)
* Funeraliile lui „Rheinische Zeitung” (caricatură contemporană)
* Caricatura regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm IV, făcută de Friedrich Engels în anul 1848
* Jenny Marx (fotografie din tinereţe)
Dat la cules 12.07.1966. Bun de tipar 16.11.1966. Apărut 1966.
Tiparul executat la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii'',
Piaţa Scînteii nr. 1. Bucureşti - Republica Socialistă România
fileshare
|
|
| |
|
| #30 |
|
|
Volumul 28/37
Cuprins
Prefaţă
PARTEA ÎNTÎI
Corespondența dintre Marx și Engels (ianuarie 1852 – decembrie 1855)
PARTEA A DOUA
Scrisori ale lui Marx și Engels cu diverse persoane (ianuarie 1852 – noiembrie 1855)
ANEXE
1. Jenny Marx către Engels. 7 ianuarie 1852
2. Jenny Marx către Joseph Weydemeyer. 9 ianuarie 1852
3. Jenny Marx către Engels. 16 ianuarie 1852
4. Jenny Marx către Joseph Weydemeyer. 27 februarie 1852
5. Jenny Marx către Adolf Cluss. 15 octombrie 1852
6. Jenny Marx către Adolf Cluss. 28 octombrie 1852
7. Jenny Marx către Adolf Cluss. 10 martie 1853
8. Jenny Marx către Engels. 27 aprilie 1853
9. Adolf Cluss către Joseph Weydemeyer. 15 mai 1853
10. Adolf Cluss catre Joseph Weydemeyer. 2 iunie 1853
11. Adolf Cluss către Joseph Weydemeyer. 14 iunie 1853
12. Jenny Marx către Engels. 9 septembrie 1853
13. Adolf Cluss către Joseph Weydemeyer. 4 noiambrie 1853
14. Jenny Marx către Engels. 24 noiembrie 1853
15. Adolf Cluss către Jo.eph Weydemeyer. 12 decembrie 1853
16. Jenny Marx către Engels. Sfîrşitul lunii martie 1854
17. Jenny Marx către Engels. 13 mai 1854
18. Jenny Marx către Engels. 23 mai 1854
ADNOTĂRI
* Indice de lucrări şi articole ale lui K. Marx și F. Engels menţionate
* Indice cuprinzînd lucrările altor autori citate și menționate de Marx şi Engels
* Indice de reviste şi ziare menţionate
* Indice de nume
ILUSTRAȚII
* Casa din Londra (28, Dean Street, Soho) în care a locuit Marx din 1850 pînă în 1856
* Anexă la scrisoarea lui Marx către Engels din 29 ianuarie 1853
* Pagina a treia din scrisoarea lui Engels către Marx din 6 iunie 1853
* Schiţă litografiată a şoselei strategice de la Constantinopol spre Niş (împărțită în trei părţi; în
original partea a treia poartă următoarea inscripţie : „Heerstrasse von Constantinopel nach
Nissa")
* Schiţă litografiată a şoselei strategice de la Constantinopol spre Niş (Partea a treia)
* Jenny Marx (fiică) şi Helene Demuth
* Fragment din pagina a treia a scrisorii lui Marx către Joseph Weydemeyer din 5 martie 1852
* Ziarul „Die Reform" din 17 septembrie 1853 cu o parte a articolului lui Adolf Cluss „«Cel mai
bun ziar din Statele Unite» şi «cei mai huni oameni» şi economişti ai lui"
Dat la cules 11.10.1966. Bun de tipar 20.03.1967. Apărut 1967.
Tiparul executat la Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii",
Piaţa Scînteii nr. 1, Bucureşti - Republica Socialistă România
fileshare
|
|
| |
|
| #31 |
|
|
Volumul 29/37
C u p r i n s
Prefaţă
PARTEA ÎNTÎI
Corespondența dintre Marx și Engels între ianuarie 1856 – decembrie 1859
PARTEA A DOUA
Scrisorile lui Marx și Enghels către diferite persoane (ianuarie 1856 – decembrie 1859)
ANEXE
1. Jenny Marx către Engels. 28 martie 1856
2. Jenny Marx către Engels. În jurul datei de 12 aprilie 1857
3. Jenny Marx către Engels. Între 11 şi 13 august 1857
4. Jenny Marx către Konrad Schramm. 8 decembrie 1857
5. Jenny Marx către Engels. 9 aprilie 1858
6. Jenny Marx către Ferdinand Lassalle. 9 aprilie 1859
7. Jenny Marx către Marx. Înainte de 9 mai 1858
8. Jenny Marx către Engels. După 13 august 1859
9. Jenny Marx către Engels. 4 noiembrie 1859
10. Jnny Marx către Engels. 23 sau 24 decembrie 1859
Adnotări și indici
* Indice de lucrări şi articole ale lui K. Marx şi F. Engels citate sau menţionate
* Indice uprinzînd lucrările altor autori citate şi menţionate de Marx şi Engels
* Indice de reviste şi ziare menţionate
* Indice de nume
Ilustraţii
* Pagina a doua şi a treia a scrisorii adresate de Marx lui Engels la 16 aprilie 1856
* Casa din Londra (9 Grafton Terrace, Maitland Park, Haverstock Hill) în care a locuit Marx din
octombrie 1856 pînă în 1868
* Diagrama fluctuaţiei preţurilor la bumbacul „midling” orleans începînd din 1 ianuarie 1857
* British Museum din Londra
* Pagina a doua a scrisorii lui Marx către Engels din 2 aprilie 1858
* Scrisoarea lui Marx către Engels din 29 aprilie 1858
* Vechea bibliotcă Chetham din Manchester în care lucrau Engels şi Marx
* Prima pagină a scrisorii adrsate de Marx la 21 iunie 1856 soţiei sale, Jenny
Dat la cules 09.09.1967. Bun de tipar 17.01.1968. Apărut 1968
Tiparul executat la combinatul Poligrafic „Casa Scînteii",
Piața Scînteii nr. 1, Bucureşti - Republica Socialistă România
|
|
| |
|
